Mâncarea de tip Fast-Food îmbolnăvește ficatul
Riscul de afectare a ficatului este cel mai mare pentru cei cu obezitate sau diabet
Un nou studiu în domeniu a constatat că un consum de alimente de tip fast-food este asociat cu boala hepatică grasă non-alcoolică, o afecțiune care poate pune viața în pericol.
Boala ficatului gras non-alcoolic este cea mai frecventă boală hepatică la nivel mondial, cu o prevalență estimată la 25% la nivel global. Boala hepatică grasă non-alcoolică, cunoscută și sub numele de steatoză hepatică, poate duce la ciroză sau cicatrizare a ficatului, care poate provoca cancer sau insuficiență hepatică.
Steatoza hepatică non-alcoolică este una dintre cele mai frecvente patologii ale ficatului și este în continuă creștere la nivel global în paralel cu pandemia de obezitate și puternic asociată cu stările de rezistență la insulină, inclusiv diabetul zaharat și cu alte caracteristici ale sindromului metabolic, cum ar fi trigliceridele mari. Dietele bogate în fructoză și colesterol joacă un rol esențial în dezvoltarea steatozei hepatice non-alcoolice.
Cercetătorii au descoperit că persoanele cu obezitate sau diabet care consumă 20% sau mai mult din caloriile zilnice din fast-food au niveluri sever crescute de grăsimi în ficat, comparativ cu cei care consumă mai puțin sau deloc.
Și populația generală are creșteri moderate de grăsime hepatică atunci când o cincime sau mai mult din dieta lor este fast-food. Descoperirile dezvăluie, de asemenea, că o cantitate relativ modestă de fast-food, care este bogată în carbohidrați și grăsimi, poate dăuna ficatului. Majoritatea acestor preparate conține ingrediente grase și aditivi alimentari dăunători.
Ele bombardează organismul cu calorii inutile (goale, care nu oferă nicio substanța nutritivă esențială), care formează în corp depozite de grăsime și sodiu. În condițiile în care ficatul este responsabil în procesarea grăsimilor, consumul frecvent al acestor alimente duce la formarea depozitelor de grăsimi direct în ficat, ceea ce duce la deteriorarea și chiar blocarea funcțiilor lui.
Specialiștii au evaluat măsurători despre ficatul gras de la aproximativ 4.000 de adulți și au comparat aceste numere cu consumul lor de fast-food.
Dintre cei chestionați, 52% au consumat fast-food. Dintre aceștia, 29% au consumat o cincime sau mai multe calorii zilnice din fast-food. Doar acești 29% dintre subiecții sondajului au înregistrat o creștere a nivelului de grăsime hepatică.
Asocierea dintre steatoza hepatică și o dietă de 20% fast-food a rămas constantă atât pentru populația generală, cât și pentru cei cu obezitate sau diabet, chiar și după ce datele au fost ajustate pentru mulți alți factori, cum ar fi vârsta, sexul, rasa, etnia, consumul de alcool și activitatea fizică.
Deși au fost studiate mai multe diete la pacienții cu steatoză hepatică non-alcoolică, dieta mediteraneană a fost cea care a înregistrat cele mai multe analize, iar aderarea la dietă a arătat o reducere a riscului și progresia bolii ficatului gras non-alcoolic prin mecanisme antioxidante și antiinflamatorii legate de consumul de acizi grași mononesaturați, omega-3 și fitosteroli găsiți în dietă.
Dieta mediteraneană constă din legume proaspete, leguminoase, fructe, cereale integrale minim procesate, pește și alimente bogate în acizi grași omega-3, cum ar fi uleiul de măsline, nucile și semințele. Include un consum minim până la scăzut de lactate și carne roșie sau procesată.
Intervențiile în stilul de viață, inclusiv exercițiile fizice și modificările dietetice, au fost o componentă importantă și eficientă în tratamentul bolii ficatului gras non-alcoolic și rămân terapia de primă linie pentru această afecțiune.
Sursa: KSL.com