Sursa foto: Freepik.com

Sinuzita este o inflamație a mucoasei care căptușește sinusurile paranazale (cavități pline cu aer, situate în oasele craniului și conectate cu fosele nazale). Această inflamație apare, de obicei, ca urmare a unei infecții virale, bacteriene sau a unor factori alergici și provoacă disconfort facial, presiune la nivelul feței și dificultăți de respirație.

Deși o simplă răceală poate avea simptome similare, sinuzita apare ca o complicație a acesteia. Dacă răceala se ameliorează în prima săptămână, sinuzita tinde să se agraveze după 7-10 zile, fiind însoțită de congestie nazală persistentă și dureri de cap.

În continuare, vom vedea care sunt principalele cauze, simptome și metode de tratament pentru sinuzită.

Rezumat:

Sinuzita este o inflamație a mucoasei care căptușește sinusurile paranazale, cauzată de infecții virale, bacteriene sau reacții alergice. Se manifestă prin durere facială, congestie nazală, secreții purulente și dureri de cap persistente.

1. Tipurile principale de sinuzită sunt acută, subacută și cronică, iar forma acută apare adesea ca o complicație a unei răceli netratate. Factori precum deviația de sept, polipii nazali sau alergiile pot favoriza apariția bolii.
2. Tratamentul adecvat al sinuzitei include medicație antiinflamatoare, decongestionante, antibiotice (în formele bacteriene) și, uneori, intervenție chirurgicală. Diagnosticarea timpurie de către un medic ORL previne complicațiile orbitare și intracraniene.

Cuprins:

• Ce este sinuzita și cum se manifestă?
• Cum se declanșează sinuzita?
• Tipuri de sinuzită și cauzele lor
• Particularitățile sinuzitei la copii și în sarcină
• Diagnosticarea sinuzitei
• Schema de tratament pentru sinuzită
• Complicațiile sinuzitei
• Când trebuie să mergi la medic în caz de sinuzită?

Ce este sinuzita și cum se manifestă?

Sinuzita este o inflamație a mucoasei care căptușește sinusurile paranazale, un ansamblu de opt cavități osoase pline cu aer, dispuse perechi în jurul nasului și ochilor. Acestea includ:

• Sinusurile frontale, situate deasupra sprâncenelor;
• Sinusurile etmoidale, localizate între ochi și nas;
• Sinusurile sfenoidale, aflate în spatele nasului, în profunzimea craniului;
• Sinusurile maxilare, poziționate în obraji, de o parte și de alta a nasului.

Cavitățile comunică permanent cu fosele nazale prin canale înguste, care asigură drenajul secrețiilor și ventilația. Sinusurile nu au doar un rol anatomic, ci și unul funcțional important: ele produc mucusul care protejează căile respiratorii, contribuie la rezonanța vocii, reglează presiunea aerului în interiorul nasului și încălzesc aerul inspirat.

Atunci când mucoasa acestor sinusuri se inflamează – de regulă din cauza unei infecții virale, bacteriene sau a unei reacții alergice – canalele de drenaj se pot bloca. Această obstrucție duce la acumularea de mucus, creând un mediu propice pentru multiplicarea bacteriilor și agravarea inflamației.

Astfel, principalele simptome ale sinuzitei sunt:

• durere sau presiune facială, mai ales în zona frunții și obrajilor;
• congestie nazală persistentă;
• secreții nazale abundente, de culoare galben-verzuie;
• pierderea temporară a mirosului;
• tuse productivă (adesea mai accentuată noaptea);
• dureri de cap;
• stare generală de oboseală.

Simptomele pot fi mai intense dimineața sau atunci când persoana se apleacă. Apariția febrei poate indica o infecție bacteriană asociată.

Cum se declanșează sinuzita?

Sursa foto: Freepik.com

Principalul mecanism de declanșare al sinuzitei este inflamarea sau infectarea mucoasei care căptușește sinusurile paranazale. Acest proces apare frecvent după o infecție virală a căilor respiratorii superioare, cum este răceala comună, și este favorizat de expunerea la frig sau de scăderea imunității.

În timpul infecției, mucoasa nazală și sinusala se inflamează, se umflă și produce o cantitate crescută de mucus. Din cauza acestei inflamații, canalele de drenaj ale sinusurilor (ostiumurile) se îngustează sau se blochează, împiedicând eliminarea secrețiilor. Mucusul se acumulează în cavitățile sinusale, iar mediul cald și umed creat devine ideal pentru dezvoltarea bacteriilor. Astfel, o simplă infecție virală se poate transforma într-o suprainfecție bacteriană, cu simptome mai intense și de durată mai mare.

Procesul inflamator poate fi agravat de mai mulți factori:

• răcelile și infecțiile respiratorii recurente;
• alergiile sezoniere sau perene, care provoacă congestie cronică;
• anomaliile anatomice, precum deviația de sept nazal;
• prezența polipilor nazali, care obstrucționează căile de drenaj;
• expunerea la poluanți sau fum de țigară;
• scăderea imunității sau stresul prelungit.

În unele cazuri, inflamația poate afecta simultan mai multe perechi de sinusuri – o formă extinsă numită parasinuzită – care se manifestă prin dureri persistente, presiune facială și senzație de congestie accentuată, mai ales în zona frunții și obrajilor.

Tipuri de sinuzită și cauzele lor

Sinuzita se clasifică după mai multe criterii, fiecare având implicații asupra tratamentului și prognosticului.

Clasificarea după durata evoluției

• Sinuzita acută: Simptome care durează până la 4 săptămâni, cu debut brusc și simptome intense, incluzând durere facială severă, febră și secreții nazale purulente;
• Sinuzita cronică: Simptome care durează mai mult de 12 săptămâni, chiar și cu tratament, cu perioade de exacerbare alternate cu remisiuni;
• Sinuzita subacută: Formă intermediară cu simptome între 4 și 12 săptămâni, reprezentând tranziția între forma acută și cronică.

Clasificarea după localizare

• Sinuzita maxilară: Afectează sinusurile din obraji, manifestându-se prin durere în zona maxilară care poate iradia către dinți;
• Sinuzita frontală: Implică sinusurile din frunte, producând dureri intense în zona frontală, descrise ca presiune constantă deasupra sprâncenelor;
• Sinuzita etmoidală: Afectează sinusurile situate între ochi, cauzând dureri retroorbitare, lacrimare și, în cazuri severe, celulită periorbitară;
• Sinuzita sfenoidală: Cea mai rară formă, afectând sinusurile din spatele nasului, cu durere difuză în zona occipitală sau la vârful capului.

Clasificarea după factorul etiologic

• Sinuzita virală: Este cea mai frecventă și este cauzată de virusuri respiratorii comune, cu evoluție autolimitată în 7-10 zile;
• Sinuzita bacteriană: Este o complicație a formei virale sau infecție primară, necesitând tratament antibiotic specific;
• Sinuzita alergică: Rezultă din expunerea la alergeni, asociată frecvent cu rinita alergică;
• Sinuzita fungică: Este mai rară, poate fi invazivă sau non-invazivă, necesitând adesea tratament chirurgical.

Particularitățile sinuzitei la copii și în sarcină

Sinuzita la copii diferă de cea a adulților, deoarece sinusurile paranazale nu sunt complet dezvoltate la vârste mici. La nou-născuți și sugari, sunt formate doar sinusurile etmoidale și maxilare, cele frontale apărând abia după vârsta de 6-7 ani, iar cele sfenoidale după 10-12 ani. Din acest motiv, simptomele și evoluția bolii pot fi diferite față de adulți.

Manifestările sinuzitei la copii sunt:

• secreții nazale persistente și congestie;
• respirație pe gură și tulburări de somn;
• iritabilitate, oboseală și uneori febră ușoară;
• dureri vagi la nivelul feței sau al dinților superiori.

La copii, diagnosticul este mai dificil, deoarece aceștia nu pot descrie exact simptomele. În plus, imunitatea imatură, infecțiile respiratorii repetate și dimensiunile mici ale canalelor de drenaj cresc riscul de inflamație sinusală. Adenoidele mărite pot bloca suplimentar drenajul și favorizează episoadele repetate de sinuzită.

Tratamentul sinuzitei la copii se stabilește de medicul pediatru și presupune dozaje adaptate vârstei și evitarea antibioticelor care nu sunt recomandate la copii mici.

Sinuzita în sarcină

Sinuzita apărută în timpul sarcinii necesită o abordare atentă, deoarece anumite medicamente sunt contraindicate în această perioadă. Modificările hormonale pot cauza rinita de sarcină – o congestie nazală persistentă care favorizează apariția sinuzitei.

Diagnosticul se stabilește prin examen clinic, evitându-se investigațiile imagistice ce implică radiații, precum radiografia sau tomografia computerizată.

Tratamentul este în principal conservator și include:

• spălături nazale cu soluții saline izotonice;
• inhalații cu aburi și menținerea unei hidratări corespunzătoare;
• odihnă suficientă și evitarea expunerii la aer rece sau fum de țigară.

Antibioticele se administrează doar în cazurile severe, iar medicul va alege opțiuni de tratament sigure pentru sarcină, de regulă după primul trimestru. În formele ușoare, tratamentele locale și metodele naturale sunt de preferat pentru a reduce riscurile asupra fătului.

Diagnosticarea sinuzitei

Pentru un diagnostic corect al sinuzitei, este foarte important să te adresezi medicului specialist ORL. Nu se recomandă automedicația, deoarece poate agrava starea pacientului și poate îngreuna stabilirea unui tratament corect. Consultația poate fi efectuată și online, prin intermediul platformei Eteledoc.ro care permite pacienților accesul la o cameră de gardă virtuală pentru o evaluare precisă și rapidă a simptomelor lor.

Iată în ce constă diagnosticul sinuzitei:

1. Examenul clinic
   Medicul va efectua o anamneză detaliată (discuție despre simptome și istoricul medical) și va examina zonele sinusale prin palpare și inspecție. Acest pas ajută la identificarea semnelor locale de inflamație sau sensibilitate dureroasă.
2. Endoscopia nazală
   Procedura se realizează cu ajutorul unei tije subțiri, flexibile sau rigide, care permite vizualizarea interiorului foselor nazale și a zonei din spatele nasului. Medicul poate observa direct mucoasa inflamată, secrețiile purulente sau eventualele anomalii anatomice care pot bloca drenajul sinusurilor.
3. Testele imagistice
   Tomografia computerizată (CT) și rezonanța magnetică (RMN) sunt cele mai utile metode pentru identificarea inflamațiilor localizate adânc în cavitățile nazale. Aceste investigații oferă imagini detaliate ale sinusurilor și ajută la evaluarea gradului de afectare.
4. Culturile nazale și sinusale
   Acestea sunt recomandate pentru identificarea agentului infecțios – bacterian sau fungic – responsabil de inflamație.
5. Teste de alergie
   Se efectuează mai ales în cazurile de sinuzită cronică sau recurentă. Rezultatele pot evidenția o cauză alergică, frecvent întâlnită la pacienții cu astm bronșic sau rinită alergică.

Schema de tratament pentru sinuzită

Sursa foto: Freepik.com

Abordarea terapeutică a sinuzitei trebuie individualizată, în funcție de tipul afecțiunii, severitatea simptomelor și factorii etiologici. Tratamentul sinuzitei urmărește reducerea inflamației, ameliorarea simptomelor, restabilirea drenajului sinusal și prevenirea complicațiilor.

Tratament medicamentos

Este prima opțiune recomandată pentru majoritatea pacienților, deoarece poate ajuta la controlul simptomelor și la prevenirea complicațiilor bolii:

• Decongestionante nazale: Utilizate pentru perioade scurte (maximum 3-5 zile) pentru reducerea umflării mucoasei;
• Antiinflamatoare nesteroidiene: Ibuprofenul sau naproxenul sunt eficiente în reducerea durerii și inflamației, fiind un bun antiinflamator pentru sinuzită;
• Antibiotice: Sunt indicate doar în cazurile de sinuzită bacteriană confirmată, cu amoxicilina ca prima opțiune;
• Corticosteroizi nazali: Sunt utili în reducerea inflamației mucoasei sinusale, având un profil de siguranță optim.

Tratament chirurgical

În cazurile de sinuzită cronică refractară la tratament sau când există complicații, poate fi necesară intervenția chirurgicală. Chirurgia endoscopică funcțională a sinusurilor (FESS) vizează restabilirea drenajului și ventilației sinusale prin îndepărtarea țesuturilor inflamate și lărgirea ostiilor naturale.

Tratament naturist complementar

Se bazează pe:

• Irigarea nazală cu soluții saline pentru eliminarea secrețiilor și reducerea inflamației;
• Inhalații cu aburi îmbogățite cu uleiuri esențiale pentru decongestionarea căilor nazale;
• Spălături nazale cu soluție salină pentru menținerea igienei nazale.

Complicațiile sinuzitei

Deși majoritatea cazurilor de sinuzită se tratează eficient cu medicație adecvată, netratarea corectă sau întârzierea intervenției medicale pot duce la apariția unor complicații serioase. Acestea pot fi orbitare, intracraniene sau locale, în funcție de zona în care se extinde infecția.

1. Complicații orbitare
   Apar atunci când infecția se răspândește către țesuturile din jurul ochilor. Cele mai frecvente forme sunt:
   • celulita preseptală – se manifestă prin umflarea și înroșirea pleoapelor;
   • celulita orbitală – provoacă proeminența globului ocular și limitarea mișcărilor oculare;
   • abcesul orbital – o infecție severă care necesită tratament imediat pentru a preveni pierderea vederii.
2. Complicații intracraniene
   În cazurile grave, inflamația se poate extinde către structurile din interiorul craniului, ducând la:
   • meningită – inflamația meningelui, cu febră înaltă și cefalee severă;
   • abces cerebral sau abces epidural – acumulări de puroi care pot afecta starea de conștiență;
   • tromboza sinusului cavernos – este o complicație medicală ce se manifestă prin dureri intense de cap și tulburări oculare.
3. Complicații locale
   • osteomielita – infecția osului frontal, care produce durere puternică și umflarea frunții;
   • formarea polipilor nazali – consecință a inflamației cronice netratate, ce blochează drenajul sinusurilor;
   • extinderea infecției – către urechea medie (otită), laringe sau bronhii.

Când trebuie să mergi la medic în caz de sinuzită?

Este important să știi când sinuzita necesită consult medical, pentru a evita complicațiile și a beneficia de tratament corespunzător. Unele simptome indică faptul că infecția s-a agravat și trebuie evaluată de cât mai rapid de către medicul ORL.

Iată când trebuie să mergi la medic:

• Dacă febra depășește 38,5°C și nu cedează la tratament sau reapare însoțită de frisoane;
• Când durerea facială devine intensă, se accentuează la aplecare sau nu se ameliorează cu analgezice;
• Dacă observi umflarea feței, în special în zona ochilor, obrajilor sau frunții;
• În cazul apariției unor tulburări de vedere, precum vederea dublă, durerea oculară sau scăderea clarității vizuale;
• Dacă simptomele persistă mai mult de 10 zile sau se agravează în ciuda tratamentului inițial;
• Când apar semne neurologice – dureri de cap severe, rigiditatea gâtului, confuzie, amețeli sau convulsii.

Persoanele cu diabet zaharat, imunitate scăzută sau antecedente de complicații sinusale ar trebui să solicite ajutor medical încă de la primele simptome. Un consult de specialitate precoce ajută la prevenirea extinderii infecției și la recuperarea rapidă.

În concluzie, sinuzita este o afecțiune frecventă, dar tratabilă atunci când este recunoscută și gestionată corect. Identificarea timpurie a simptomelor și consultul medical specializat sunt esențiale pentru prevenirea complicațiilor. Dacă disconfortul persistă mai mult de o săptămână, simptomele se agravează sau apar semne de infecție severă, este recomandat să te adresezi unui medic ORL.

Nu uita: pentru evaluări rapide sau atunci când deplasarea nu este posibilă, poți apela la serviciile de telemedicină disponibile pe Eteledoc.ro!

Disclaimer! Informațiile din acest articol au scop informativ și nu înlocuiesc sfatul medical profesionist. Pentru un diagnostic corect și un tratament adecvat, consultă întotdeauna un medic specialist.

Referințe:

1. https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/17701-sinusitis;
2. https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/chronic-sinusitis/symptoms-causes;
3. https://www.nhs.uk/conditions/sinusitis-sinus-infection;
4. https://www.healthdirect.gov.au/sinusitis;
5. https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/sinusitis.